Uneori ma gandesc cum ar fi fost daca mi.as fi urmat visul de a urma Medicina. Conform calculele mele (in care nu ma incred nici eu), acum as fi invatat noapti intregi pentru primele examene ca rezident. Oare ce specializare mi.as fi ales? Nu, nu e vorba de regrete.
Zambesc doar privind in urma, la visurile de elev in clasa a X-a, cand stateam ore intregi in biblioteca municipala si invatam lectiile de biologie inainte ca profa de bio sa ni le predea "la clasa", iar formulele alea incalcite refuzau cu incapatanare sa.mi spuna si mie secretele chimiei. Si mai zambesc amintindu.mi meditatiile chinuitoare la chimie, cand profu repeta ca este imposibil sa existe vreun elev caruia sa nu.i placa anorganica. Zau asa!?!
Asa imi pare ca am mai crescut, de pot sa privesc in urma zambind...
P.S: Medicina de urgenta.
Nessun commento:
Posta un commento
Pareri (ne)pamantene