Undeva, in alta lume

Daca n.as fi eu, te.as certa pentru ca umbli descult prin bucatarie. Ti.as desena cu degetul chipul de o fereastra imaginara si mi.as amuti gandurile.

Daca n.ai fi tu, mi.as fi dorit totusi sa te.ntalnesc la timp, sa fi ajuns in viata mea inainte de.a invata sa iubesc. Si mi.as fi dorit sa tac mai mult.

„Undeva, in alta lume, ne.am mai intalnit candva“...

Visez la viata urmatoare, in alta tara, in alte orase. Si la cealalta viata, pe planeta ta.

Daca n.as fi eu, mi.as spune sa fi renuntat candva la o relatie pe care o pastram cu incapatanarea copilului care se agata de o jucarie ponosita, constient fiind ca prea curand nu va primi o alta, care sa miroasa a nou. .

Si de m.as trezi maine in alta piele, mai neteda si mai tanara, cu alt suflet atarnand undeva printre ganduri, as pleca departe de mine. Insa pentru ca trebuie sa ma iau peste tot, probabil as renunta la gand pentru inca un minut de dulce amorteala.

Daca n.ai fi tu, as cauta in lume alti cei mai albastri ochi si alt cel mai naiv zambet. Ori poate m.as multumi cu mai mult. Si m.as abandona ploii, pe o banca din centru vreunui oras piedut pe harta lumii.

As strange in brate prunci nascuti devreme, din dragoste care nu stie s.astepte nici bani, nici acordul vreunui parinte precaut, nici camere proaspat pictate cu buburuze.

Daca...daca...dar azi sunt. Si poate esti. Sunt dor. Pe care nu mi.l stiu imparti pe zile.


Stiu ca nu.ntelegi. De data asta te rog sa nu incerci a intelege ceva. Azi am scris pentru mine. Macar de.as sti sa fiu altc(in)eva.