Jumătăţii mele mai bune
La mulţi ani pe planeta ăsta, nepământeanule! Mi-am închis dorul de mine, de tine, de noi în „proiect“. Am adunat, în 491 de zile pământene un infinit de gânduri şi tot pe-atâta visuri. Câteva întrebări nerostite încă şi puţine încruntări, un pic mai multe ironii şi-un strop de „isterii“, să nu te plictiseşti.
Îţi dăruiam anul trecut un blog de dor, „Cadoul meu pentru barbatul care uneori imi pare de pe alta planeta. Un blog in care ii scriu cand mi.e dor. Un dor crunt, care.mi invadeaza diminetile sufletului si-mi umple noptile. ...pierdute ori castigate in lupta cu mine. Scriu pentru ca stiu ca doar cuvintele.ar putea sa umple distanta fizica, absurda, care ne desparte momentan. Scriu, pentru ca sunt sigura ca paginile virtuale suporta povara gandurilor mele. Ii scriu lui, pentru ca uneori, mie, nu am curajul sa imi silabisesc dorul. De el, de mine...“.
Cred că în urmă cu doi ani, îţi uram să fii „regizorul vieţii tale, atâta timp cât ai peliculă în aparat. Să nu fii trist când se va termina. Ai fost un film grozav“. Îmi place să cred că mai ai şi celălalt cadou, din alte timpuri, jumătate din steaua mea.
Astăzi, când împlineşti a patra oară 27 de ani, îţi doresc să-ţi fie bine. Pe planeta asta, şi încă o viaţă, pe acea planetă a ta. Să ai timp în tine şi să te foloseşti de cuvinte. Filme geniale. Femeia care te completeze şi prunci să te împlinească. Şi-ţi mai doresc să vrei.
Îţi dăruiesc dorul meu. Dă-i drumul câteodată. Nu ştie să se-mpată pe zile ori nopţi, însă e maestru în a împovăra pagini virtuale sau reale cu miros de ceneală. Îi place să fie liber, să aducă zâmbete sau cuvinte, să zboare între planete. Mai uşor sau prea-plin, a învăţat să se întoarcă de unde a plecat. Ai grijă tu de el. Şi de noi.
La mulţi ani, dragul meu drag!
Nessun commento:
Posta un commento
Pareri (ne)pamantene