Am reusit in sfarsit sa termin de re-re-asezat hainele din sifonier. Si am realizat cu o oarecare tristete ca am mult prea multe carpe...
Da, carpe is pan' la urma, doar bucati de textila felurit colorate si cusute relativ logic.
Nu.mi lipsesc zilele in care nu aveam ce manca, insa mi.e atat de dor de adormitul in bratele tale. Si nu m.as mai reintoarce prea curand la zilele in care strangeam un borcan de marunt pentru un pachet de tigari, insa fericita as mai fuma o tigara pe malul marii.
Sunt bine, nu te panica. Constatarea de astazi ma face sa.mi doresc si mai tare sa.mi tin promisiune fata de mine, sa investesc mai mult in experiente.
Uite, ca sa vezi ca mi.e bine in continuare, iti spun ca desi imensitatea aia de sifonier e plin cu haine, nu am destule posete. Si nici macar sandale/pantofi/papuci nu.s suficienti. Am optat pentru cei mai comozi papucei din lume, la care n.as renunta pentru nicio pereche de sandale cu talpa inalta/balerini-inestetici-dar-comozi-si-care-merg-la-aproape-orice.
Si daca tot is cu gandurile la doruri, iti spun ca mi.e taaare dor de oameni frumosi si pozitivi. Si mi.e dor sa ma daruiesc tie, cu totul. Mi.e dor de mare. Si de Stuf. Sa stau pe bancile alea incomode, mirosind una dintre cele doua/trei cafele pe care le beau pe an. Promite.mi ca mergem in Vama, da?
Mi.e dor de tine, domnule. Stiu, stiu, mai am putina rabdare :P
Ascult asta.
Nessun commento:
Posta un commento
Pareri (ne)pamantene